Conversaţie reală
În cafenea, cei doi s-aşează, se fac comozi. Vine şi ospătăriţa, o fată tânără, 19-20 de ani, blondă, înaltă, ochii albaştrii. Se uită la Mihai şi îi întreabă :
- Deci, v-aţi hotărât? Ce vă aduc?
- Un espresso scurt, fără lapte, pentru mine, şi un cappuchino pentru domnişoara.
- Ok, vin imediat.
Mihai începe să caute prin buzunare ceva. Scoate un pachet de ţigări şi o brichetă. Scoate o ţigare din pachet, şi o aprinde. În tot acest timp, Ana se uită un pic ciudat la el. Mihai observă asta, şi, curios, o întreabă:
- Te deranjează cumva fumul? Sau…?!?
- Nu, nu! Nu este nici o problemă, doar că nu ştiam că fumezi. Nu este sănătos, şi, ştii tu, toate cele. Pur şi simplu, nu te vedeam că fumezi.
- Da, e o poveste mai lungă, fumez de ceva vreme, şi… mă rog. Nu contează, vorbim altădată asta.
- De acord. Hai să schimbăm subiectul. Hobby-uri? Ce-ţi place să faci ?
- Hmm… sunt multe lucruri, nu cred c-ai vrea să pierdem toată ziua doar ca să-ţi explic eu ce-mi place. Asta se observă uşor pe parcurs.
- Corect. Ştii, mă gândeam, mâine ai treabă?
- Nu, deloc. Dacă vrei ieşim după şcoală.
- Uau, citeşti cumva gândurile?
- Nu, dar şi eu tot la acelaşi lucru mă gândeam.
După aproximativ o oră de discutat banalităţi şi stabilit o nouă întâlnire, Mihai şi Ana se hotărăsc să plece din cafenea.
Mergând spre autobuz, Ana era tăcută, se gândea la ce ar trebui să mai spună. Ceva să-i trezească interesul lui Mihai. Pe de cealaltă parte, Mihai se gândea la ce ar trebui să spună el pentru a-i trezi interesul Anei.
Găsind subiectul de discuţie perfect pentru amândoi, se urcă în autobuz şi merg spre casă.
